Am ucis cerul.
Am condamnat la moarte un nemuritor si am schimbat soarele
cu luna.
Am ingropat aerul,vantul si norii in ochii mei si i-am sigilat cu
sunetele.
Am amutit cuvinte si am asezat pleoape peste mari.
Am smuls radacini de urat ca sa nu mai nasca frumos.
M-am revoltat in gand. Mi-am aruncat in marile inchise gandurile,
fulgii de lacrimi.
Am crescut un sentiment demult uitat, l-am hranit cu scuze, cu stari,
cu indiferenta.
Am aruncat la gunoi inima.
Am ucis cerul,
pacat de inima.
"Cuvintele de bine pot fi scurte si usor de rostit, dar ecourile lor sunt infinite."(M.T.)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
►
2010
(50)
- ► septembrie (6)
-
▼
2011
(15)
- ► septembrie (1)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu