Ma ridic de la sol..
Nu mai vreau sa vad pamantul pe care odinioara il calcam in picioare si urla de durere sub talpile mele intepate de ace de iarba..
Vreau sa aud pianul ala cantand necontenit in timp ce scriu cu norii pe cer povesti superbe nevazute, necitite de voi muritorii..
Vreau sa ma joc in genele soarelui, care gingas sa-mi mangaie parul cu mainile sale aurii..
Vreau sa nu ma atinga ploaia, vreau sa nu simt frigul transant al iernii, vreau sa adorm pe nori in timp ce numar disperata toate stelele..
Ma ridic usor, picioarele mi le las moi, fara sa le misc, de teama sa nu ma intorc la sol.
Ma simt libera, cant la pian, mazgalesc peretii cerului in culori deschise, nu las noapte sa rasara, vreau sa fie mereu zi, vreau sa tin florile cat mai colorate si mai frumoase, niciodata ofilite..
Vreau sa va vad de sus pe voi, furnicute, cum nu vedeti nimic din frumusetea asta atat de departe de ochii vostri!
Vreau sa intalnesc ingeri in zbor, care jucausi sa alerge in jurul meu, cantand la harpe micute, exact cum ii vedeam pictati in carti..Vreau sa ma joc cu libelulele, cu fluturasii, dar nu vreau sa ma intorc..
Vreau sa zbor..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu